EXPRIMERO

30 iulie 2012 Dupa o noua trezire matinala am inceput inca o tura in Apuseni. De data asta spre Pestera Poarta lui Ionele si Scarisoara. Dupa 4,5 km de mers pe jos am ajuns la Poarta lui Ionele la timp sa intru cu grupul si ghidul in pestera.   Pestera este langa firul apei, inconjurata de brazi. E foarte frumos aici. Ghidul, un tip foarte amuzant ne-a condus prin pestera lunga de 131 m. Peste tot sunt pasarele de metal iar drumul ne era luminat de lanterna uriasa a ghidului.  Ne spune ca numele i se trage de la un haiduc, Ionele, care isi petrecea verile in munti si iernile la pestera aceasta ca sa fie mai aproape de sat si sa isi poata procura hrana. Pestera are o deschidere impresionanta dar este saraca in stalactite si stalagmite. Doar cateva stalactite se vad atarnand de tavan.    Pe tavan sunt si cativa lilieci, picaturi de apa picura din tavan iar ghidul ne spune cu umor – liliecii sunt sus si tocmai scuipa pe noi. Pestera a fost descoperita in 1921 de

Vara asta am decis sa ies din zona de confort. Si am pornit intr-o calatorie de o luna prin Apuseni. Singura, cu rucsacul in spate, cazare la cort, mancare - ce gasesc pe drum. Am aflat de pe internet si de la cunostinte despre Mama Uta, celebra in zona Garda-Arieseni pentru bucatele sale delicioase si datorita faptului ca aici este un camping bine amenajat si mai este si aproape de pesteri – aproximativ 12 km distanta pana la Ghetarul de Vartop si am ales sa imi petrec vacanta aici. O decizie fericita, pentru ca aici am intalnit oameni cu o inima ca painea calda. Legendara mama Uta i-a intampinat pe toti clientii ca pe nepotii ei dragi, veniti in vizita. Ochii ii stralucesc de bunatate, e ca bunica din povesti, harnica, blanda si extraordinar de iubitoare. Ne saruta pe obraji si ne ureaza bun venit. In preajma dumneaei simti cum ti se umple inima de bucurie. Iar familia dansei, care intretine pensiunea si campingul se ridica la intaltimea bunatatii sale. Te simti binevenit di