EXPRIMERO

Istoria lecturilor personale Alberto Manguel in Istoria lecturii face si o trecere in revista a lecturilor personale. Am recunoscut unele dintre cartile pomenite de autor ca pe vechi tovarasi care m-au insotit si pe mine pe drumul cunoasterii. Manguel a scris despre imperativul pastrarii memoriei cartilor. Mi-am dat seama ca am uitat unele dintre lecturi, unele carti mi le amintesc dupa ce le pomeneste altcineva. Si am considerat util pentru mine si pentru cine o fi sa citeasca pe blogul meu sa fac o mica calatorie prin lecturile copilariei, adolescentei si maturitatii.  Asa cum spun Manguel, Eco si Carriere cartea ne transforma dar si noi ca cititori transformam lectura, o imbogatim prin interactiunea cu personalitatea si experientele noastre de viata. As fi fost o cu totul o alta persoana fara cartile pe care le-am citit.  Cea mai importanta carte care mi-a influentat gandirea si emotiile a fost Prietenie cu Dumnezeu de Neale Donald Walsch. Am citit toata seria Con

Lectura romanului fantasy  "Ultimul viking" scris de O. G. Arion a fost pentru mine o desfatare si o revelatie. A fost o desfatare pentru ca este o carte frumos scrisa, cu o actiune bine structurata si atragatoare si cu personaje fin conturate. Revelatia a venit din faptul ca am aflat, cu aceasta ocazie, ca avem si autori romani care incep sa scrie cu mult talent si cu tehnici specifice literatura fantasy. Eu sunt un fan al literaturii fantasy, am citit acest gen in mod preponderent in ultimii ani, am citit multe carti apartinand autorilor straini. In Vest, scoala fantasy are o lunga traditie, autorii se documenteaza minutios si fac cursuri despre cum se aplica diverse tehnici literare, cunostinte pe care le folosesc in scriitura lor. Oana a dovedit un real talent atunci cand a scris "Ultimul viking", a folosit corect tehnicile literare, a creat personaje puternice care te fac sa traiesti alaturi de ele in miezul actiunii. Are personaje care iti starnesc e

Iliuta avea o figura blanda, cu un zambet cald si ochi albastri care te priveau cu o sinceritate de copil dar in care se citea si exprienta maturitatii. Era un om matur, trecut de 50 de ani care primise destule lovituri de la soarta insa care reusise sa isi pastreze nealterata bunatatea si iubirea de semeni. *** Usa localului modest se deschise incet, cu un scartait si in incaperea plina de fum de tigara si miros de alcool ieftin intra cu pasi masurati un barbat in jur de 50 de ani, cu par alb, bogat, ondulat, care ii ajungea pana aproape de umeri. Barba alba ii incadra frumos maxilarul bine conturat, barbatesc. Isi scoase pardesiul uzat si il aseza cu grija pe spatarul scaunului. Isi trecu mainile frumoase, cu degete lungi si ingrijite prin parul bogat. Masura cu privirea multimea adunata in local, dadu usor din cap catre cativa cunoscuti si se aseza la o masa retrasa. - Salut, Iliuta! ii spusera ei. Iliuta le zambi bland si  isi comanda un pahar de vin pe care incepu sa il be