Exercitiu de scris la atelier - O zi din viata
La atelierul
din 30 septembrie am scris fiecare despre o zi din viata noastra. Am propus sa alegem ziua in curs sau
ziua anterioara pentru ca amintirile erau mai proaspete.
Vladimir
ne-a povestit, declamand, o zi din anul 2000 pentru ca i-a ramas intiparita in
memorie.
Noi,
ceilalti, am scris si apoi am impartasit din experienta zilei respective. Eu am
scris despre ziua anterioara.
“29 septembrie
a fost ziua unui sir de schimbari aparent mici dar despre care intuiesc ca vor
conduce la modificari importante in viitor.
Decizia de a
face o schimbare in acea zi a pornit de la caine.
Un caine
tembel, un fel de diavol tasmanian care inghite tot ce intalneste: pixuri,
crengi, scoarta de copac, pietricele, nervi, idei si sperante.
Totul trece
prin burtica incapatoare, nesatioasa a cainelui maroniu care nici macar nu a
depasit varsta adolescentei.
Daca la
varsta de 3 luni catelusa Fella a inghitit un pix care i-a perforat stomacul,
acum, la varsta de 5 luni, a incercat ceva mai hranitor: vreo 20 de gaini s-au
sacrificat, si inimile si pipotele lor au ajuns in stomacul cainelui, care a
zacut la perfuzii o saptamana, cu 50% sanse sa mai scape cu viata.
Doctorul a
facut tot ce i-a stat in putinta, dar a recunoscut ca mai este nevoie si de
noroc pentru ca blanosul lacom sa continuie sa ne ameteasca cu apetitul sau nastapanit
si in viitor.
Am sunat-o
pe Laura pentru o sedinta Theta healing pentru catelusa Fella si odata cu
terapia pentru patruped am intrat si noi in lumea acestei terapii, ca subiecti.
Dupa o zi in
care Ro, stapana Fellei a ajuns la doctor cu salvarea din cauze necunoscute si
nedescoperite prin investigatii medicale am incercat sa inghesuim trei persoane
in liftul care ne ducea la sedinta de vindecare.
Prea grasi,
toti trei. Liftul a pornit abia dupa ce eu am coborat din el si am pornit pe
scari.
Muzica de
relaxare, aroma de betisoare parfumate si ofranda de cozonac adusa de Ro gazdei
noastre au prefatat o seara speciala pentru patru cautatori care s-au intalnit
intr-un mic si cochet apartament pentru a-si gasi vindecarea - vindecarea
proprie si pe cea a familiei.
Ne-am tinut
de mana si am meditat. Au curs lacrimi de bucurie si recunostinta. Au venit si
au plecat dureri de spate, de incheieturi… Am trecut prin amintirile vietilor
noastre binecuvantand fiecare experienta, incepand din momentul in care ne
aflam in Cer si ne alegeam parintii pana in pantecele mamei si apoi prin
copilarie, adolescenta si incheind cu momentul vietii de acum.
Am primit si
recunoscut darurile “copilului interior”, am primit iubirea si vindecarea la
care fiecare avem dreptul prin gratie divina, drepturi cu care am venit in lume.
Am facut
pasi in calatoria acceptarii de sine, a vindecarii si recunostintei pentru
viata primita, pentru tot ceea ce este in vietile noastre.
Inimile s-au
deschis si au vibrat, energia a curs libera, gandul nostru a zburat printre
lumi. Am indreptat ganduri de iubire si catre cei plecati dintre noi.
Am indreptat
ganduri si catre cei din lumea aceasta cu care am avut relatii de iubire sau de
ura, nu conteaza. Ne-am vazut ca toti facand parte din acel intreg divin, toti
jucand un rol, indeplinind un rol in vietile celorlalti si ei in viata noastra.
Am calatorit
in timp si spatiu si am inapoiat bucatelele de suflet celor de la care le-am
luat din nestiinta si ne-am recuperat bucatelele noastre de suflet care au
ajuns la altii in momentele noastre intense de durere si uitare de sine.
A fost o
calatorie a reintregirii fiintei si a familiei, ne-am dat voie sa simtim, sa
iertam si sa fim iertati.
Ne-am
imbratisat, inima la inima si am plecat mai usori, mai fericiti, mai luminosi.
Viata sa iti fie o continua
sarbatoare, o rugaciune a inimii deschise si vindecate.
Sa fii lumina pe care vrei sa o aduci
in lume.
Suntem cu totii unul.
Comentarii