miercuri, 22 septembrie 2010

Speologi in actiune

Pentru ca am reusit din aprilie cu ocazia cursului foto in pestera sa devin membru al SNS am decis ca era o oportunitate si o datorie de onoare sa particip la Speleocamp 2010.


Si iata-ma, in septembrie pornind la drum din Bucuresti cu Laura in masina tatalui ei spre Casa de Piatra.
I-am regasit pe vechii prieteni, Ovi, Jojika, Luci, Mita, Simona si mi-am facut si unii noi, Laura, Lavinia, Cami, Carmen.
In B5 Ovi si cu Jojika au sapat, au spart pietre cu ciocanul si noi le-am scos afara din mana in mana. Am tras hei-rup banana cu pamant, am ras, am nadusit, am inghetat pe pamantul ud, a fost minunat!
Imagini complete si bine facute pe site la sns cu poze facute de toti participantii si cu o selectie reusita facuta de Luci.
http://www.snsro.ro/index.php?mact=Album,cntnt01,default,0&cntnt01albumid=58&cntnt01returnid=69
La cabana, seara se radea mai ceva ca la stand up comedy. Glume, farse, rasete dupa zgomotul care razbatea dincolo de geamuri nu ai fi zis ca sunt adulti obositi dupa o zi de munca. Asa se intampla cand iti place ceea ce faci!
Ne-am murdarit bine sapand in pestera,

am strans amintiri, poze si filme si am avut satisfactia ca am adus, fie si o modesta contributie la deschiderea unei noi pesteri.
Chiar daca nu am patruns in galerie din cauza ca mai era de sapat atunci cand am incheiat noi Speleocampul, am ramas cu amintiri de neuitat si cu dorinta de a reveni.
Deosebit de prietenoase au fost si animalele inalnite pe drum. Caii, ce pareau incantati sa participe la o sedinta foto, si periculosii caini de stana care au parasit turma si s-au jucat cu noi doua zile, de nu mai scapam de ei.
Am facut poze cu oi, cu vaci, caini, ciobani.
Cel mai bine m-am distrat cu catelul dezertor de la stana
http://www.snsro.ro/index.php?mact=Album,cntnt01,default,0&cntnt01albumid=58&cntnt01returnid=69



Am intrat in atmosfera locului

Caii grei, de tractiune pasteau linistiti pe pajiste. Le-am dat mere si biscuiti si au inceput sa se tina dupa noi. Au inceput sa se joace, sa intoarca capul intr-o parte si in alta, ca la o sedinta foto. Au fost admirabili si pufosi!




Catelul dezertor care a trecut in tabara noastra pentru doua zile. Avea ce face la noi! La turma... plictiseala, asa ca e mai bine la turisti, mai ales ca au ciocolata, biscuiti si pateu!

Oile se uitau curioase la noi, dar nu se apropiau prea mult. Asa ca am folosim zoom-ul la greu. Deh, oi!



Am fost si la cules de ciuperci, invatand sa le deosebim pe cele comestibile

de cele otravitoare.

De fapt, si cele otravitoare se pot manca, insa o singura data!
Sapaturile la Pestera cu nisip 2 au fost floare la ureche, mai ales ca nu am sapat eu, doar am directionat banana cu pamant. Jojika, neintrecutul sapator care apare in imaginile de la NASA ca o fiinta necunoscuta ce sfredeleste muntii a sapat.

La B5 a fost mai greu, drumul a scos sufletul din mine, urcus pe albia paraului printre bolovani,

apoi panta aproape verticala prin padure, mers lejer prin poiana cu mistreti - asta pentru ca mistretii plecasera

apoi peste vai si peste dealuri.

M-am simtit ca in poveste, si merse, si merse, peste 7 munti si 7 vai... Asa e cu bucurestenii sedentari.
Si nu am reusit sa slabesc, chiar daca nu am mancat din cauza unei hiperaciditati, am urcat, coborat, carat pietre si pamant, murdarit ca un miner.



La intoarcere am trecut pe langa un aven din Batrana adanc de 86 de metri.

Ce mi-ar fi placut sa cobor pe coarda in maruntaiele pamantului! Dar mai intai trebuie sa invat catararea pe coarda, folosirea blocatorilor, carabinei si cate si mai cate!
De-asta viata este frumoasa!

3 comentarii:

Lucian (naycool) spunea...

Foarte frumos jurnalul de tabara :))
Sper sa vii si la urmatoarea intalnire... si daca esti dispusa te invat si TSA (cum sa urci si sa cobori pe coarda)
Ture faine si lumina buna!!!

FelixtheCat spunea...

Multumesc mult, Luci.Chiar am nevoie sa invat TSA.
Ture faine si lumina buna! :)

ciprian teodorescu spunea...

buna Felicia!
ma bucur sa-ti cunosc blogul,sa te cunosc ,dar si activitatea personala.imi place ca ai ales sa-ti petreci timpul in natura.marturisesc ca nu ma dau in vant dupa speologie,placandu-mi mai mult alpinismul s drumetia montana,plimbatul prin paduri etc.
unele poze din acest jurnal sunt haioase,in sensul bun.
o sa-ti urmaresc activitatea si sper sa ne mai auzim.
cu prietenie,
ciprian teo