marți, 21 septembrie 2010

Pestera Liliecilor

Octombrie 2009. Pentru prima data la drum cu Patagon. Am mers sa vizitam Pestera Liliecilor si atunci a fost prima data cand am intrat intr-o pestera neamenajata.
Ne-am cazat la Casa Folea, una dintre cele mai cunoscute pensiuni, prezenta in ghidurile turistice inca de pe vremea comunistilor, in 1968. Este situata la o altitudine de 1200 de metri in satul Pestera.
In 2008 la festivalul "Ravasitul oilor" pensiunea a primit o diploma care atesta 40 de ani de activitate.
Diploma se afla la loc de cinste pe perete.
Vremea a fost ploioasa, drumurile desfundate, am ratacit un pic drumul si am simtit ca imi dau duhul la urcatul unui deal dar pana la urma am ajuns cu bine. Am facut poze in mijlocul cetii si peisajele mi se par tare faine, cu ceata care se ridica in fuioare.


La drum...





Si am ajuns...




Gasim o pisica petuibila, pufinabila, adica statea sa fie mangaiata. Ne incalzim imediat degetele in blanita ei. La o pensiune o pisica e tare potrivita pentru buna dispozitie a turistilor. Mata ar trebui sa fie obligatorie :)

In aceeasi seara pornim spre pestera. Ajungem odata cu ultimele raze de lumina. Stam putin, intrarea in grota este larga si primitoare. Un liliac mic se vede sus pe tavan. Ne ferim sa il tulburam cu lumina lanternelor.
Afara se face intuneric si pornim inapoi spre pensiune.
Dimineata iau cateva notite pentru articolul din Romania Pitoreasca. La intoarcere gasesc cu greu timp sa il scriu, dar in fine il trimit la revista. Nu stiu ce s-a intamplat intre timp cu revista, ca tot sun la redactie si nu raspunde nimeni... Sper ca sunt bine si nu le-a venit de hac criza. Ar fi foarte trist. Era revista mea de suflet...

2 comentarii:

Lucian (naycool) spunea...

Imi place... :) Astept si urmatoarele postari.
Dar... totusi in pestera nu ati intrat?... poze cu, din, sau de la intrarea in pestera nu sunt :((
Spor in continuare... si sa faci poze faine!!!


P.S. Foarte faina noua grafica aleasa pentru blog!

FelixtheCat spunea...

Multumesc, Luci. Din pacate nu am deloc poze de la Pestera Liliecilor, atunci aveam la mine doar telefonul care face niste poze de groaza. Si nici lumina suficienta... mai ales ca am ajuns aproape pe intuneric si in padure nu mai era deloc lumina.
Atunci nu stiam despre foto cate stiu acum :)
Sper sa revin pe acolo si cu siguranta ma intorc cu o captura buna :)